content top

La multi ani, copile!

La mulţi ani, copile! Aşa ţi s-ar spune. Dar oare ce semnificaţie mai au pentru tine aceste cuvinte? Oare vei mai fi la următorul 1 iunie? Şi dacă tu vei fi, oare câţi din prietenii tăi vor mai fi lângă tine? Subnutriţie. Pneumonie. Malarie. Diarie. Pentru mulţi simple cuvinte. Pentru tine, ceva la ordinea zilei. Te-ai îndârjit să te iei de piept cu ele, copile, deşi habar nu aveai ce sunt, habar nu aveai ce urme vor lăsa asupra efemera ta sănătate, nu ştiai cât de mult îţi vor influenţa firava-ţi viaţă. Dar tu te încrâncenezi să treci peste ele. Te trezeşti dimineaţa alături de fraţii tăi bolnavi. Te duci câţiva kilometri prin căldura inumană sau ploaia torenţială ca să umpli o găleată de apă gălbuie, amară şi călâie. Dacă ai noroc poate găseşti câteva fructe uitate de animale printre crengile pomilor. Dacă… Dar aproape sigur vei avea parte doar de câteva linguri de fiertură, aceeaşi fiertură de ani de zile. Dar eşti norocos totuşi .. vecinii tăi nu au nici măcar fiertura aia. Poate astăzi vor primi câţiva pumni de orez de la albii care vin când şi când şi împart mâncare. Albii ăia care se uită la tine, îţi fac poze şi dau din cap. Ei şi-au pierdut speranţa în tine. Ei nu ştiu că tu eşti singurul dintre fraţii tăi care mai poate să bată drumul după apă. Eu nu îţi mai spun „la mulţi ani”. Eu îmi scot pălăria în faţa ta. Nu ştiu dacă aş fi avut curajul pe care îl ai tu, să mă încumet să trăiesc cu aproape nimic. Dacă cineva merită să fie numit curajos, viteaz, cel care îl numeşte aşa ar trebui să se uite la tine prima dată. Plângem când ne pierdem câte o cunoştinţă, dar tu te bucuri dacă trece zi fără să pierzi pe cineva. Noi ne văităm că ne-am lovit şi se învineţeşte, tu duci povara a cel puţin 3 boli fără să ştii ce e acela medicament, fără să fi văzut vreodată un dispensar medical. Vorbesc prostii … însuşi termenul de „medical” ţi-e străin ţie! Dacă ai citit până aici te rog, mai fă un efort şi răsfoieşte site-ul Unicef. Dacă crezi cât de cât în zicala „copii sunt viitorul nostru” nu crezi că ar trebui şi să încercăm să avem grijă de ei? Zilnic ne consumăm planeta, ne îmbolnăvim pe noi şi pe cei de lângă şi ignorăm pe cei care suferă. Iar într-un viitor nu prea îndepărtat vom plăti pentru ignoranţa şi prostia noastră! sursa foto:...

Read More

Apa. „Banala” apă…

Probabil că v-aţi obişnuit cu stilul meu în apropierea sărbătorilor mai mult sau mai puţin religioase. Mereu scriu “de bine” …. dar tare mi-aş dori să nu am ce scrie în astfel de cazuri!!! însă nu toate dorinţele se îndeplinesc… Presupun că majoritatea aveţi habar despre campania privind legea apei. Au fost destule articole scrise şi reclame făcute. O idee interesantă vis-a-vis de obligativitatea de a scrie conținutul efectiv al apei pe eticheta de la sticle. Poate pe acelaşi principiu se va merge cândva şi la etichetele de pe produsele alimentare (neah, nu se va întâmpla asta pentru că EI nu vor să ştim ce chimicale conţin). Pe când oare şi o campanie de “hai să dăm apă şi la cei care nu au?” Precum ştiţi (sau..nu) recent a avut loc “Ziua Mondială a Apei”. S-au folosit pentru asta câţiva litri buni de cerneală şi s-au uzat mulţi pixeli pe ecrane. Dar nu au evidenţiat multe din problemele existente. Poate, pentru că fiecare a preferat să rămână cu ochii “în curtea lui” sau, eventual, pe apa pe care o bea capra vecinului. Realitatea este mult mai cruntă. Este enervant de cruntă. Morbid de cruntă … Să studiem puţin statisticile: suntem cam 7.034.000.000 de humanoizi pe pământul ăsta care mă mir că ne mai suportă. Anul ăsta ne-am înmulţit cu peste 21 de milioane de suflete (doar ieri s-au născut vreo 200.000 de copii). Dar tot anul ăsta au plecat dintre noi aproape 15,5 milioane de suflete (2,1 milioane fiind copii sub 5 ani), din care 80.000 doar ieri (asta doar din statistici oficiale). Se estimează un număr de 16.600 de decese pe ziua de ieri datorită inaniției (pentru cei scurţi la cap, au murit de foame). Din totalul de decese pe anul acesta, 500.000 se datorează efectiv apei (sursa1). De ce au fost aşa de multe persoane afectate datorită apei? Păi… deoarece o simplă estimare arată că peste 800 de milioane de oameni nu au o sursă curată de apă. Să aruncăm un ochi prin site-ul UNICEF. Mă rog, eu arunc un ochi şi vă spun vouă (dar măcar să ştiţi pe unde găsiţi numerele). De data asta mă axez doar pe o anumită cracă din UNICEF-ul ăsta. Mai exact, “The WHO/UNICEF Joint Monitoring Programme (JMP) for Water Supply and Sanitation”. Statisticile sunt triste. Apa, sursa vieţii, este unul din factorii care determină numărul mare de decese datorită fie lipsei acesteia fie calităţii acesteia. Pentru că apa ascunde de multe ori inamici care într-un mediu relativ dezvoltat unde există acces la un minim sistem sanitar ar fi eliminaţi. Dar aceste condiţii sunt departe de a fi îndeplinite în multe locuri, astfel că nevoia de...

Read More

Sărbători fericite?

Da, aţi văzut bine. Are un semn de întrebare la capăt. Din nefericire ar trebui să fie unul imens de mare. Suntem invadaţi în această perioadă de mii de urări „calde”, milioane de spoturi publicitare şi afişe colorate care ne recomandă tot felul de produse sau activităţi pentru un crăciun feeric alături de cei dragi. Sunt curios dacă există o analiză realistă în urma diverselor inundaţii cu hârtii. Tare aş vrea să ştiu ce s-ar întâmpla dacă 25% afişe s-ar transforma în fonduri dedicate copiilor care nu au nicio sursă de venit, nu au familii sau trăiesc în zone ale goblului marcate ca „zone la limita subzistenţei”. Nu vă grăbiţi să daţi cu pietre! Un sfert din fluturaşii împărţiţi sau din afişele tipărite ajung în 5 minute de la „utilizare” în tomberoanele de gunoi sau aruncate pur şi simplu pe stradă. Ştiu că gândirea este ceva de genul „dacă avem un client la 50 de fluturaşi e ok”. Nu, nu e ok. Resursele folosite, sau mai degrabă irosite, pe milioane de metri pătraţi de hârtie colorată şi texte anoste sunt fantastice. Un sfert din ele ar conta enorm pentru copii. Vă pot şi arăta. Pe această pagină puteţi vedea că 10 ron asigură masa unui copil pe o zi, 50 de ron asigură o masă caldă pe zi timp de o săptămână, 100 de ron pot ajuta un semestru întreg un copil la şcoală iar 500 de ron asigură hăinuţele pentru un an de zile. Pentru un singur donator aceste sume sunt mari. Dar dacă ar putea dona 1000 de oameni simpli? Şi 1000 de firme pe lângă? Matematica e îngrozitoare, dar nişte calcule simple arată imediat zeci, poate sute de copii ajutaţi. Iar modalităţi de ajutorare sunt multe. Închei aici, nu vreau ca mesajul să fie stresant. Ştiu că toţi ne uităm prima dată la cei de lângă noi. E logic şi normal. Dar nu trebuie să uităm de cei care nu mai au pe nimeni alături. Sărbători Fericite! PS Pe 25 decembrie se împlinesc 44 de ani de la dispariţia Vagabondului. Când aţi urmărit ultima oară un filmuleţ cu...

Read More
content top