Interesante căile voluntariatului ăsta! Pe bune acuma, să te oferi voluntar pentru diverse activităţi presupune un caracter destul de puternic. Cel puţin aşa  cred eu. Aşa credeam şi când am început să promovez proiectul “Let’s do it, Romania!”. Un proiect despre care cred şi la ora actuală că este un proiect superb. Dar care are o problemă.
Problema nu este proiectul în sine. Gunoaiele reprezintă o pată pe obrazul nostru, atât la propriu cât şi la figurat. Fără să mai punem în balanţă efectul nociv pe care îl au asupra mediului. Să nu credeţi că nu depindeţi de mediu, că nu sunteţi influenţaţi de nocivitatea gunoaielor.
Conform Agenţiei Europene de Mediu, impactul gunoaielor asupra mediului este în principal reflectat prin poluarea solurilor prin diverse emisii de metale grele sau compuşi toxici rezultaţi din levigatul depozitelor de deşeuri (levigat = mâzga aia nasoală rezultată prin descompunerea gunoaielor), emisii de gaze datorită descompunerii gunoaielor, poluarea terenurilor şi a apelor subterane sau de la suprafaţă. Chiar citeam într-o lucrare de licenţă [ref1] că deşeurile descompuse anaerobic produc diverse gaze:  CH4, CO2, H2S, HCL, HF. Totodată, prin procesul de eurofizare [ref2] este eliminat oxigenul din apă având un impact semnificativ asupra calităţii apei. Pe lângă toate astea, microorganismele şi agenţii patogeni din gunoaie reprezintă un risc major de îmbolnăvire a populaţiei humanoide.
Şi, evident, povestea continuă, sunt o mulţime de informaţii legate de efectele gunoaielor asupra societăţii.
Proiectul „Let’s do it, Romania!” a apărut datorită iniţiativei unor voluntari sătui să vadă incompetenţa instituţiilor centrale şi locale privind mediul  înconjurător. Dar şi indiferenţa majorităţii populaţiei vis-a-vis de aceeaşi problemă, împreună cu cretinitatea celro care continuă să arunce gunoaie unde le duce prostia. Au avut loc câteva acţiuni, destul de mediatizate (o simplă căutare pe goagle vă răspunde la asta), poate nu destul de mediatizate privind impactul pe care îl au gunoaiele.
Dar toate acestea au şi un revers.
De ce trebuie să se ajungă la astfel de situaţii? De ce trebuie să se strângă voluntari pentru a se asigura curăţenia spaţiilor deschise de lângă noi? De ce se complace aparatul administrativ în ideea de “hai să îi lăsăm pe ei să ne facă treaba”? Înţeleg necesitatea unor astfel de activităţi acolo unde se ajunge cu greu (de exemplu Asociaţia Speologică Speowest Arad curăţă frecvent peşterile şi drumul până la ele de gunoaie, Asociaţia Studenţilor Geografi din Timişoara – Geotim curăţă frecvent trasee montane de gunoaie). Şi asta pe banii lor. De ce trebuie voluntari pentru asigurarea curăţeniei de-a lungul drumurilor, în parcările şi locurile de refugiu, de-a lungul malurilor apelor aflate în interiorul administrativ al unui oraş? Oare asta nu e o parte din treaba aparatului administrativ? Să nu mai punem în balanţă faptul că acelaşi aparat administrativ mai are tupeul jegos de a se lăuda că „sprijină” proiectul. Păi nu vă e ruşine? Cum vine chestiunea cu sprijinul altora în a vă face vouă treaba?
Deoarece se pare că ruşinea este un element necunoscut în tabelul periodic al administraţiilor, din nou voluntarii sunt chemaţi în ajutor.
Anul acesta proiectul „Let’s do it, Romania!” pentru o Românie mai curată (a se observa că de această dată am scris românia cu R mare, pentru că merită să fie asociată cu astfel de voluntari) se va desfăşura în data de 12 mai.  În aceeaşi zi alte 3 ţări îşi fac curat în bătătură: Bulgaria, Moldova şi Turcia.
Vă invit să vă alăturaţi ideilor voluntarilor:

  • Let’s – exprimă-te LIBER!
  • Do – fii DEVOTAT unui proiect de impact!
  • It – preia INIŢIATIVA!
  • Romania- RESPECTĂ şi oamenii şi mediul care te înconjoară!

[ref1]Depozitele de deşeuri şi impactul lor asupra mediului în Judeţul Botoşani, lucrare de licenţă, autor Mandache Andreea, Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Biologie, Specializarea: Ecologie şi Protecţia Mediului, Bucureşti 2010
[ref2] http://www.dictionar.1web.ro/dictionar-roman-roman/eutrofizare/

Comments are closed.